Chanel - The Films

Sunt fana making of-uri. In Franta, unul dintre hobby-urile mele era sa ma duc la mediateca si sa ma uit la filme. Dar ceea ce nu e evident e ca imi place sa ma uit apoi la making of-uri. Tony Gatlif este excelent din punctul asta de vedere. De exemplu, in Vengo, reia toata actiunea filmului si povesteste: de ce a ales cadrul/muzica, ce simbolizeaza tel ou tel objet.. iar pentru o sensibila ca mine (si fana semiotica) e hyper-important story tellingu' de dupa filmare, mai ales daca filmul mi-a dat O STARE.

Asa ca m-am delectat de dimineata cu o serie de THE FILMS by Chanel. Nu ma intrebati cum naiba am ajuns sa le vad - dar nu asta e important. Noh! Vedete care endorseaza branduri sunt pe toate strazile. Ce are Chanel diferit? Poveste faina, actori mari (actrite?), regizori celebri - tres french, sau cel putin ceea ce speram noi ca e tres french. Si touch-ul final, adica making of-ul (denumire sexy: behind the scenes), care rezolva puzzle-ul si hraneste foamea de umanizare a vedetelor (sunt convinsa ca exista un termen de specialitate, dar whatever).

Iata mini filme de autor: Jean Pierre Jeunet, Scorsese, Joe Wright & Audrey Tautou, Keira Knightley

Un alt plus e ca si Keira si Audrey au mai lucrat cu regizorii care le filmeaza pentru reclame. Iar fiecare personaj intervievat pluseaza pe faptul ca au avut atata libertate (si bani) cat sa isi lase imaginatia (si personalitatea) sa creeze. Go Chanel!

Coco Mademoiselle


Making of


Chanel n.5


Making of


Bleu


Making of


So, Chanel, pe cand un short de auteur cu Tony Gatlif?
Si de final:

Gabi are 30 de perechi de sosete

Treizeci si sapte, daca e sa le numaram si pe cele groase, puse separat.
De ce va spun lucrurile astea? Si mai ales, de ce STIU lucrurile astea? Pentru ca asta am facut azi.

M-am trezit cu o pofta nebuna de viata (de fapt, ma tine de vreo 2 saptamani - prietenii stiu de ce), adaugam o mica panica (iarasi prietenii..), plus faptul ca mi-am intrat in mana de la demenajarea biroului si a iesit.. ta-dam:

- ordine lucie in raftul Gabicu+Teica
- semi-ordine pe balcon
- dezinfectat bai
- pui cu sos de rosii si ceapa+piure, luat masa cu Gabriel si Florin, colegul de la cafenea
- retur cu o parte din dulapul mic de la birou
PLUS (ca aici voiam sa ajung, nu sa va povestesc cum fac eu curat :)))
http://freeandcheapbucharest.blogspot.com/, my newest creation, care o sa ma tina departe de mrejele depresiei o perioada.

Yes, it is finally here, inca nu contine nimic - dar macar e oficial :))
Read on!

La multi ani, CharityGift.ro

2 anisori - can't believe it! :) La multi ani voluntarilor si tuturor celor implicati.

Once a year I see my ex-best friend

Si de fiecare data ma intreb daca vom avea despre ce discuta.. vietile noastre (separate) s-au schimbat intr-o mie de feluri: a ei mai evident decat a mea (si-a dat tara la schimb), a mea (poate) mai profund - dileme, probleme, idei.

Sunt o nostalgica din fire, deci sunt convinsa ca vom gasi ceva subiecte de mult apuse pe care sa le reluam de acolo de unde le-am abandonat acum un an. Si totusi traiesc cu spaima momentelor de tacere. Ca am fost inlocuita, asta e clar - confidentele pe Facebook sunt mai greu de digerat. Insa daca am ajuns in punctul ala in care nu mai avem ce sa ne spunem?

Vedeam asta cand cresteam - imi povestea mama despre prietene cu care nu a tinut legatura, dand un pic vina pe firea ei rece. Eu insa nu sunt rece, imi ziceam, aproape urland. Eu n-o sa o pierd niciodata pe Iulia. Cream mental scheme elaborate despre cum as putea sa imi pierd cea mai buna prietena. Si ajungeam la aceeasi concluzie: no matter what, no matter how far, no matter..

Abia astept sa o revad si sa dau copilului din mine dreptate, din nou.



PS: Poate suna ciudat titlul, insa sunt convinsa va fiecare dintre voi are o astfel de prietena. A mea isi face doctoratul in NYC si nu cred ca o sa mai traim vreodata in acelasi loc.

Cea mai frumoasa zi

A venit toamna

de aici via Sigrid